- ţinutáşã
- s. f., art. ţinutáşa, g.-d. art. ţinutáşei; pl. ţinutáşe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ţinutáşã
Look at other dictionaries:
ţinutaşă — ţinutáşă s. f., art. ţinutáşa, g. d. art. ţinutáşei; pl. ţinutáşe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
ţinutaş — ŢINUTÁŞ, Ă, ţinutaşi, e, s.m. şi f. (înv.) Persoană care locuia într un anumit ţinut (II 1). – Ţinut + suf. aş. Trimis de valeriu, 07.05.2003. Sursa: DEX 98 ţinutáş s. m., pl. ţinutáşi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Di … Dicționar Român
